Storia di l'edificazioni
U Museu di e Civilizzazioni Anatoliche si trova in dui edifici ottomani situati vicinu à u Castellu di Ankara, in u distrittu Atpazarı di Ankara. Unu di l'edificazioni hè Mahmut Paşa Bedesteni è l'altru hè Kurşunlu Han.
Bedesteni hè statu custruitu da Mahmut Paşa, unu di i primi ministri (vezirs) di Mehmet u Cunquistatore durante u 1464-1471. L'edifiziu ùn hà micca scritta. Hè registratu in e fonti chì i vestiti puri d'Angora sò stati distribuiti quì. U disignu di u bastimentu hè di u tipu classicu. Ci sò 10 cupole chì coprenu un rettangulu cuncepitu per chjude u locu, è ci sò 102 buttreghi di fronte.
Sicondu i registri storichi è i libri di registru, Kurşunlu Han hè stata custruita cum'è una fundazione per finanzià l'elemosina di Mehmet Paşa (Mehmet the Conqueror's vezir) in Üsküdar, Istanbul. Ùn hà micca una iscrizzione. Duranti i riparazioni di u 1946, sò scuperti muniti di u periodu Murat II. I scuperti indicanu chì l'Han [osteria, caravansariu] esisteva in u XVmu seculu. U Han hà u disignu tipicu di u Periudu Ottumanu Hans. Ci hè un cortile è un arcade in u mezu è sò circundati da stanze di dui piani. Ci sò 15 camere à u pianu di terra è 28 camere à u primu pianu. E stanze anu furnace. Ci hè una stalla cù un tipu "L" à u pianu di a terra in a direzzione punente è sud di e camere. Ci sò 30 buttreghi à u latu nordu di u Han, 11 buttreghi à u latu est è 9 buttreghi di fronte à l'altru in u giardinu. L'osteria (Han) hè stata custruita da Mehmet Pasha è in u 4 Mehmet Pasha hè statu prumuvutu à Primu Ministru (head vezir). U bazar vaulted hè statu custruitu nantu à l'ordine di Mahmut Pasha chì hà tenutu a so pusizioni finu à u 1467. Hà avutu a so moschea, a sopa è a madrasa in Üsküdar è u so corpu hè intarratu quì.
Sti dui edifici chì custituiscenu oghje u museu sò stati abbandunati dopu à l'incendiu di u 1881.
Storia di u museu
U primu museu in Ankara hè statu stabilitu da Mübarek Galip Bey, a Direzzione di a Cultura, in u 1921, in a sezione di u Castellu di Ankara chjamata Akkale. In più di stu museu, l'artefatti di u Tempiu d'Augustu è di i Bagni Bizantinu sò stati ancu cullati. Dopu a ricunniscenza di Atatürk è da a vista di stabilisce u "Museu Eti" in u centru, l'artefatti hittiti da a regione sò stati mandati à Ankara, è per quessa, era necessariu un museu più grande. U Direttore di a Cultura in quellu tempu, Hamiz Zübeyr Koşay, è u Ministru di l'Educazione, Saffet Arıkan, ricumandenu chì u Bazar Mahmut Paşa è l'Inn sò riparati è cunvertiti in un museu. Sta ricunniscenza hè stata accettata è a risturazione cuntinuò da u 1938 à u 1968. Dopu à a fine di a riparazione di u bazar, induve a struttura cupola hè, un cumitatu presidutu da l'archeologu tedescu HGGuterbock hà urganizatu u museu in u 1940. In u 1943, mentre chì a riparazione di l'edifiziu. eranu sempre in prugressu, a seccion media hè stata aperta per i visitori. I prughjetti di riparazione di sta parte eranu
realizatu da l'architettu Macit Kural è nantu à l'offerta u travagliu di riparazione hè statu realizatu da l'architettu Zühtü Bey. In u 1948, l'amministrazione di u museu lasciò Akkale cum'è una casa di magazzinu, è u museu era in quattru stanze di u Kurşunlu Han, e riparazioni chì sò state finite. I prughjetti di risturazione è di mostra di a parte intornu à a struttura cupola sò stati preparati è applicati da l'architettu İhsan Kıygı. Cinque buttreghi sò stati lasciati in a so forma originale, ma i mura trà i buttreghi sò stati distrutti, è cusì un grande locu hè statu furnitu per l'esposizione. L'edificiu di u museu hà righjuntu a so struttura attuale in 1968. U Kurşunlu Han hà stanze di ricerca, una biblioteca, una sala di cunferenza, un laboratoriu è attelli. Hè stata aduprata cum'è un edifiziu di l'amministrazione, è u Mahmut Pasha Vaulted Bazaar hè stata utilizata cum'è una sala di mostra.
U Museu di e Civilizzazioni Anatoliani, essendu trà i musei eccezziunali cù a so cullezzione unica, hà artefatti archeologichi anatolici è artefatti da l'Età Paleolitica à u presente.
Museu di e Civilizzazioni Anatoliche
U Museu di e Civilizzazioni Anatoliani chì righjunghji u tempu attuale cù i so edifici storichi è a so storia assai arradicata hè statu elettu u primu "Museu di l'annu" in Svizzera u 19 d'aprile di u 1997.
Paleoliticu (….8000): L'Età hè rapprisintata da i resti scuperti in a grotta di Antalya Karain. A ghjente di l'Età Paleoliticu cacciava è cullettava e cumunità chì campavanu in grotte. L'arnesi di petra è d'ossu di e persone di quella età sò esposti.
Neoliticu (8000-5500) : Duranti questa età, a pruduzzione alimentaria principia è i primi insediamenti sò stati stabiliti da e cumunità di questa età. L'artefatti di l'età sò stati scuperti in dui centri impurtanti di l'età, à dì Çatalhöyük è Hacılar, è sò esposti in u museu. I resti includenu sculture di a dea mamma, stampi, cuntenituri di terracotta, arnesi agriculi fatti d'ossu.
Calcolithic (Copper-Stone) Età (5500-3000 aC): In più di l'arnesi di petra, u ramu hè statu trasfurmatu è utilizatu in a vita di ogni ghjornu in questa età, è ricchi resti datati di questa età chì sò stati scuperti in Hacılar, Canhasan, Tilkitepe, Alacahöyük è Alişar sò esposti in u museu.
Età di u Bronzu Vechju (3000 aC-1950): E persone chì stavanu in Anatolia à u principiu di u 3u millenniu aC aghjunghjenu stagnu è lega à u ramu è inventavanu u bronzu. Travagliavanu ancu tutti i metalli di l'età cù tecniche di colata è martellatura. Metalli preziosi, magnifichi rigali di morte scuperti da tombe reali di Alacahöyük, ruine di Hasanoğlan, Mahmatlar, Eskiyapar, Horoztepe, Karaoğlan, Merzifon, Etiyokuşu, Ahlatlıbel, Karayavşan, Bolu, Beycesultan Semahöyük, è Bronze Hill Karaz-T riccu, è u riccu di Bronze. sò esposti in u museu.

Ittiti (1750-1200 aC): A prima unione pulitica in Anatolia in u 2u millenniu hè stata stabilita da i Hittiti in u bacinu di Kızılırmak. A capitale era Boğazköy (Hattuşaş) è altri centri impurtanti eranu İnandık, Eskiyapar, Alacahöyük, Alişar è Ferzant. Si ponu vede contenitori di figura di toru in rilievu, artefatti di terracotta, tavolette d'archivi di u guvernu, sigilli in nome di u rè.
Frigia (1200-700 aC) : I Frigiani immigravanu da i Balcani in u 1200 è acquistanu u cuntrollu di l'Anatolia, u so centru era Gordion. L'opere d'arti scuperte in Gordion è e so ruine sò i migliori esempi di i Frigiani è sò esposti in u museu.
Urartu (1200-600 aC) : A civiltà Urartu hà righjuntu una architettura avanzata è tecnulugia minera in centri cum'è Altıntepe, Adilcevaz, Kayalıdere, Patnos, Van, Çavuştepe è hà campatu in u stessu periodu cum'è i Frigi.
Tardi Ittiti (1200-700 aC): À a fine di l'Imperu Hittite, alcune cumunità Hittite stabiliscenu stati pruvincia in u sudu è u sudu-est di l'Anatolia, è u periodu di i Principati di l'Hittiti tardu hà seguitu. Malatya-Aslantepe, Kargamış, Sakçagözü sò qualchi insediamenti impurtanti di i Tardi Hittiti.
E nostre cullezzione cumpresi artefatti greci, ellenistici, rumani è bizantini da u 1u millenniu, fatti d'oru, argentu, vetru, marmura è bronzu è muniti rapprisentanu beni culturali eccezziunali.
I gioielli antichi sò esposti in u Museu di e Civilizzazioni Anatoliche.



