A vittoria per u presidente di i Stati Uniti Barack Obama in l'elezzioni presidenziale di a settimana passata significa chì i Stati Uniti prubabilmente cuntinueghjanu a so ritirata da u Mediu Oriente, aprendu a necessità di una cullaburazione cù Turchia, secondu un ex diplomaticu, chì dice chì a cooperazione turca-US hà guadagnatu. impurtanza cù a primavera araba.
I Stati Uniti rivolgenu a so attenzione in altrò da u Mediu Oriente, dendu una chance per a Turchia di intensificà è assume un rolu più grande in a regione, hà dettu l'ex diplomaticu Özden Sanberk.
"[I Stati Uniti] anu bisognu di un cumpagnu. Un spaziu di cooperazione positiva è constructiva hè emergente in a regione ", Sanberk hà dettu recentemente à u Daily News. "A transizione in a regione serà menu prublema se i Stati Uniti travaglianu cù Turchia".
Parechji in Turchia si rallegravanu quandu [Barack] Obama hà vintu [l'elezzioni americane di a settimana passata]. Hè questu per una apprezzazione di Obama o un timore di [sfidante Republicanu Mitt] Romney?
Ch'ella sia Obama o Romney, e relazioni turco-americane ùn ghjunghjeranu mai à u puntu di una ruptura. Ci hè una alleanza. Turchia sapi Obama, ùn hè micca una quantità scunnisciuta, è ci hè una sperienza di l'ultimi quattru anni.
Chì ci dice sta sperienza ? E relazioni sò ghjunte à u puntu necessariu?
Sò sopra à a media, ma ùn possu micca dì chì sò induve duveranu esse. Malgradu a cooperazione in a lotta contru u terrurismu, ci hè sempre frustrazione da a parte turca. Pensemu chì i Stati Uniti ponu furnisce più. Fighjendu da a perspettiva di i Stati Uniti, ùn furnisce micca perchè ùn hè micca in u so interessu. I Stati Uniti anu pussutu piglià a cooperazione militare assai più avanti prima di ritirà da l'Iraq.
Chì ferma Washington?
Ci hè una dimensione chì ùn cunvene micca u so interessu. Ùn hè ancu chjaru se sta [cuuperazione aumentata] currisponde à a so strategia, chì hè di disimpegnate da u Mediu Oriente. I Stati Uniti ùn si tiranu micca totalmente da a regione; avarà una prisenza pulitica. Ma u periodu di l'operazione militare hè finitu cù Obama.
Allora, i Stati Uniti trasferenu a so attenzione à l'Asia-Pacificu ?
Iè, ma u radicalismu chì hè ghjuntu à l'agenda dopu à l'11 di settembre ùn hè micca un prublema chì andarà facilmente. È, in realtà, hà acquistatu una nova dimensione cù a Primavera Araba. Da una parte, ci hè a perspettiva di a cuuperazione chì emerge cù i Fratelli Musulmani più moderati è, da l'altra, ci hè u prublema di affruntà i gruppi più radicali cum'è i salafiti. Mentre sta percepzione di a minaccia cuntinueghja - è malgradu u fattu chì a priurità di i Stati Uniti si trasfererà à l'Asia-Pacificu - l'interessu attivu di i Stati Uniti in u Mediu Oriente, induve a percepzione di a minaccia hè emanata, continuerà.
Ci vene l'impurtanza di Turchia. Ci hè una cunvergenza d'interessi postu chì simu ancu contru à i tendenzi radicali. A cuuperazione chì hà cuminciatu cù l'11 di settembre hà da cuntinuà postu chì avemu spazii d'interessu cumuni. È ùn duvemu micca sentu cumplessu in questu. Avemu da travaglià inseme cù i Stati Uniti
induve avemu interessi cumuni. Ancu s'è i Stati Uniti sò disimpegnati da u Mediu Oriente, ci hè una zona nova per a cooperazione US-Turca. Pruvaremu di avvicinà e nostre pulitiche. L'impurtanza di a cooperazione turca-americanu hà aumentatu cù a primavera araba.
Chì tippu di una nova zona di cuuperazione parli ? Turchia è i Stati Uniti anu sempre travagliatu inseme in u passatu in u Mediu Oriente.
Iè, ma u spaziu novu vene cù u svegliu arabu. I Stati Uniti ùn anu micca participatu direttamente à u risvegliu arabu per via di a so strategia di guidà da daretu. Hà gestitu i sviluppi in modu abbastanza ambiguu. Ma nantu à a strada, hà da sviluppà pulitiche chì incuraghjenu a transizione demucratica è a trasfurmazioni. In verità, Turchia avia cuminciatu à fà quessa; ma quandu u prublema sirianu hè ghjuntu à u puntu attuale, [a pulitica] stagnata. Sia i Stati Uniti è Turchia anu bisognu di superà questu.
Allora crede chì ci hè una cunvergenza d'interessi per a Turchia è i Stati Uniti per travaglià inseme per una transizione in u Mediu Oriente.
L'evoluzione di u Mediu Oriente in a direzzione di i desideri di u populu serà incuraghjitu. Avà quandu dite cusì, sona cum'è Great Middle East Project [una ex strategia US]. È questu suscita suspetti in Turchia è in u Mediu Oriente. Ma ùn vecu micca cusì. Quandu parlu d'incuragimentu, parlu di sustene stu prucessu, per via di a cooperazione ecunomica, o per parechje altre manere. Ma ùn sò micca parlatu di i modi militari. I Stati Uniti seranu più attivi in u Mediu Oriente, ma sta attività ùn serà micca militare.
Allora dite chì mentre si disimpegna militarmente da u Mediu Oriente, puderia avè bisognu di s'appoghjanu à un alleatu cum'è Turchia per gestisce u prucessu di transizione in a regione.
Hè bisognu di un cumpagnu. Un spaziu di cuuperazione pusitiva è constructiva hè emergente in a regione. A transizione serà menu fastidiosa se i Stati Uniti travaglianu cù Turchia.
Ma cum'è avete dettu, a Siria resta una grande sfida.
Iè, ci hè un impastu chì nimu pare capaci di superà.
Turchia ùn hà micca pussutu aduprà bè a so influenza in Siria. Avemu pruvatu à cunvince u regime [per promulgà] riforme è quandu avemu fallutu, avemu tiratu in daretu è ci hè arrabbiatu. Avemu pensatu chì u regime cascassi assai più veloce. Pensemu chì a cumunità internaziunale seria più attiva per accelerà a caduta di u regime. Allora avemu avutu qualchì errore di giudiziu. In verità, altri paesi anu fattu ancu qualchì errore di giudiziu è, in una tappa, cambiavanu facilmente e so pulitiche. Ma avemu pigliatu a nostra pulitica finu à u puntu di micca ritornu.
À l'iniziu, si dicia chì pudemu parlà à qualcunu di a regione, ancu cù attori non statali. Ma noi stessi ruppemu u nostru dialogu cù l'attore più impurtante [u presidente sirianu Bashar al-Assad], pensendu ch'ellu andaria. Ma ùn hà micca travagliatu cusì, è diventa evidente chì ùn hà micca travagliatu cusì.
A pulitica estera hè l'area chì vi sentite u più frustratu per fallu di fà ciò chì vulete ottene. In l'ultimi anni, per via di u successu, l'avemu pigliatu per scontru è pensamu chì pudemu ottene ciò chì vulemu. Ma eramu [solu] capaci di chjappà e vele cù una putenza dolce quandu i mari eranu calmi. Ma avà ci hè una tempesta è ùn pudemu micca riempie e nostre vele di putenza dolce. Quandu si tratta di ricorrere à u putere duru, nè e nostre capacità nè a nostra sperienza hè abbastanza perchè, à a fine di u ghjornu, Turchia hè un paese in cerca di pace. I mari sò avà tempestosi indipindenti di noi, è avemu avutu à aghjustà e nostre pulitiche in cunseguenza. Avà ciò chì hè impurtante hè di fà u travagliu diplomaticu cù i Stati Uniti, l'Europa, è ancu i partenarii arabi, per trattà u prublema sirianu per ùn dannu micca a trasfurmazioni in a regione.
Parechje credenu chì a nova iniziativa di i Stati Uniti nantu à l'uppusizione hà dimustratu a divergenza di opinioni trà Ankara è Washington.
Ùn vecu micca cusì. Turchia hà datu u so accunsentu à sta iniziativa senza alcunu cumplessu.
Turchia hè criticata per sustene a Fratellanza Musulmana troppu.
Ci hè sta percepzioni. Ciò chì deve esse fattu hè di rompe sta percepzione. Ùn credu micca chì Turchia persegue una pulitica settaria. Turchia ùn hà mai avutu una pulitica settaria è avemu assistitu à l'azzione chì dimustrava chì u Partitu di Ghjustizia è Sviluppu [AKP] ùn hà micca perseguitu una pulitica sectaria. U primu ministru hà visitatu Najaf [una cità irakiana cunsiderata santa da i sciiti]; hà dumandatu a secularismu mentre era in Egittu. U più grande vantaghju di a Turchia hè chì pò stà fora di i cunflitti settoriali in a regione per via di a so struttura statale demucratica è secular. Un statu chì hà una tale capacità ùn pò micca perseguite una pulitica chì cerca una dirigenza sunnita. Ma qualchì volta i percepzioni sò più impurtanti chè a realità, è Turchia hà bisognu di cambià quella percepzioni. Forse avemu bisognu di una forte diplomazia publica per quessa.
Chì sò e vostre aspettative nantu à a crisa siriana ?
Hè difficiuli di dì. Ma hè ovvi chì ùn ci sarà micca azzione militare di i Stati Uniti, è Turchia hà bisognu di operare da quella premessa. Turchia hà ancu bisognu di cambià a percepzione chì hè una questione turco-siriana. Turchia avarà bisognu di vene cun pruposte creative, non militari.
Quale hè ÖZDEM SANBERK ?
Özdem Sanberk hè un graduatu di a Facultà di Dirittu di l'Università di Istanbul. Cum'è un diplomaticu di carriera, hà servitu in parechji posti diplomatici prima di diventà ambasciatore turcu è rappresentante permanente à l'Unione Europea in Bruxelles in u 1987.
Dopu à a so ritirata in 2000, hè statu numinatu u direttore di a Fundazione Ecunomica è Soziale Turca (TESEV) in Istanbul, tenendu u postu finu à settembre 2003. Hè un membru di u cunsigliu di l'Università Kadir Has in Istanbul è travaglia cù parechji think tank turchi.
Sanberk hè l'autore di articuli nantu à a pulitica estera è un cummentatore è radiodiffusore per a stampa scritta è audiovisuale.
Sanberk hè attualmente u direttore di l'Istitutu Internaziunale di Ricerca Strategica (USAK). Era ancu membru di un panel di l'ONU nantu à u raid di a flottiglia di Mavi Marmara.


