O le manatu o le faʻavaeina o se falemataʻaga a Sivas e toe foʻi i tausaga tuai. I le vaitaimi o le Republic (1922), o le aoina o galuega tufatufaina i totonu o se aʻoga i le itumalo tutotonu ma le faʻatuina o se falemataaga ua talosagaina. Matou te vaʻai i totonu o le aʻoga, ua liua i se aʻoga maualuga, ua faʻatuina se tamaʻi falemataʻaga ma ua aofia ai galuega taua i le aoina o falemataʻaga. O lenei falemataʻaga na faʻatulagaina ma tatala mo asiasiga i le 1923.
Ina ua malamalama o le atinaʻeina o le falemataʻaga e le mafai i le faleaoga maualuga, na sailia se nofoaga talafeagai i totonu o le taulaga ma o le falemataʻaga ma ana galuega na faʻafeiloaʻi i Gökmedrese i le 1927 mo le faʻamoemoe o le iloiloina o galuega tuai i le itumalo tutotonu. O le falemataaga e mafai ona taulimaina i se auala faʻatulagaina pe a maeʻa lena taimi. I le taimi nei, o se vaega o galuega na auina atu i Ankara ma o se vaega o latou na tuʻuina atu i le Falemataʻaga - Fale, lea na i ai galuega faʻapitoa. I le 1951, o galuega na tuuina atu i le Ethnography Museum ua toe ave i tua, ma o isi galuega na aoina mai le siosiomaga. Seia oʻo i le 1968, o loʻo faʻatinoina e le falemataʻaga lana galuega i Gökmedrese ma sa i ai i Buriciye Madrasa i le tausaga lava lea.
I le aso 1 o Novema 1983, na siitia ai le Falemataʻaga o Sivas i le faleaoga maualuga, lea na faia ai le fono faasolopito i le aso 4 o Setema 1919, ma ua toe faʻaleleia le Buriciye Madrasa ina ia faʻaaogaina e avea ma Archeology and Stone Works Museum.
O le fale, lea na faia ai le Sivas Congress, na manatu le Kovana Sırrı Pasha i 1880s ma o ona uluai faavae na faataatia i na tausaga, ona suia lea e le Kovana Memduh Pasha le nofoaga o le uluai faavae ma lona tulaga oi ai nei ma tatala i. auaunaga i le 1892 ma le igoa "Mülki İdadi".
Ina ua maeʻa lena, na faʻaaogaina le fale e avea ma Sultani ma na faʻaigoaina o le "Sivas High School" i le 1924. O le fale, lea na faʻaaogaina e avea o se aʻoga maualuga seia oʻo i le 1981, ua avea lona tulaga mulimuli o se falemataaga i le 1983. A o ethnographic. galuega o loʻo faʻaalia i le fogafale 1 o le fale fogafale tolu, o le faʻaaliga o faʻamatalaga ma pepa e fesoʻotaʻi ma le Atatürk - Sivas Congress ma le National Struggle o loʻo faia i le fogafale 2nd.
O loʻo faʻaauau galuega toe faʻaleleia i le Buriciye Madrasa ma le Akaylar Mansion, o vaega ia e fesoʻotaʻi ma le Sivas Museum.
O se tasi o falemataʻaga e fesoʻotaʻi ma le Falemataʻaga o le falemataʻaga Aşık Veysel. O le Matagaluega o Aganuu ua faʻamalo se fale i le Sivrialan Village o le Şarkışla District o Sivas i le 1979 ma faʻaliliuina i se falemataʻaga ma tatalaina e asiasi ia Mati 21st 1982. I totonu o lenei falemataʻaga, oloa faʻaaogaina e Aşık Veysel, lalaga faʻaitulagi ma ata. o lo'o fa'aalia.
I totonu o le resitala a le Sivas Museum Directorate e oʻo mai i le faaiuga o le 1997, e 2857 galuega faʻapitoa, 4621 tupe siliva, 1965 galuega archaeological, 50 fao - faʻailoga tusitusi, 215 faʻamaufaʻailoga ma faʻamaufaʻailoga tusi, 182 lima - tusi tusi, e 9890 le aofaʻi. .
O le Atatürk ma le Falemataaga a le Konekeresi
O le fale na faʻaaogaina e avea ma "Autu mo le Tauivi a le Atunuʻu" e Mustafa Kemal Atatürk ma le Sui Komisi i le va o aso Setema 2nd - Tesema 18th 1919, ei ai se nofoaga taua tele ma tulaga ese i lo tatou talafaasolopito o le Malo.
O le faʻailoga o laina e fa, e faʻaalia ai o le fale na fausia e le Sivas Kovana Mazlum Paşazade Mehmet Memduh Bey e pei o Mülki İdadi fale i Rebiül - evvel 12th 1310 e tusa ai ma le Kalena Islama (Oketopa 5th 1892 Gregorian), o loʻo i ai pea i le Sivas Museum. .
O le fale, o se tasi lea o faʻataʻitaʻiga faʻataʻitaʻiga a le malo o Ottoman Period o le 19 seneturi, e tolu fogafale ma se lotoa i totonu. O le mea autu o le maa i ona itu i fafo ma fafie i totonu.
O le fale, lea na tofia e avea ma ofisa autu aloaia mo se vaitaimi e tolu ma le afa masina ia Mustafa Kemal Atatürk ma ana uo ua maua se talaaga faasolopito talu mai le fonotaga a le Sivas Congress na faia iinei, o le National Struggle i Anatolia ua faatulagaina iinei .Ua faʻamaonia i le lalolagi atoa o tagata lautele o loʻo i ai i luga o soʻo se ituaiga o faʻalavelave ma o se pulega a le tagata lava ia ma vasega ma faʻavae o le Pulega a le Malo ua faataatia iina.
E to'a XNUMX sui e fai ma sui o 'a'ai e sefuluiva na 'auai i le Sivas Congress, ae ona o sui na filifilia mai 'a'ai ma auai i le fono mulimuli ane, o nei fuainumera ua fa'aalia ai le eseesega.
O le fale, lea na faʻaauau pea ona galue o se faleaoga talu mai le aso na fausia ai, ua taʻua i igoa ole İdadi, le Sultani, le Sivas High School, le Congress High School. I se toe faaleleia na faia i le 1930, o le faitotoa autu i le itu i sasae na siitia atu i le itu i sisifo ma o le taualuga na ufiufi i ie uamea.
O le fale, lea sa avea o se aoga maualuga seia oo i le 1981, sa fuafua e liua i se falemataaga i luga o le faatonuga a le Peresitene Kenan Evren. I le 1984, ua siitia atu ai le Maota o le Konekeresi i le Matagaluega o Aganuu ma Tagata Tafafao Maimoa mai fafo ma o le taunuuga o le toefuataiga, faaaliga ma le faatulagaga o galuega na amata i le tausaga lava lea e le General Directorate of Ancient Works and Museums a la tatou galuega, ua faatulagaina le fogafale i lalo. e pei o le nofoaga o loʻo i ai faleteuoloa, fale suʻesuʻe ma potu ata, ae o le fogafale i lalo o loʻo faʻatulagaina e pei o le Ethnography Museum ma le fogafale pito i luga o loʻo faʻatulagaina e pei o Atatürk ma Congress Museum.
I totonu o le faʻaaliga faʻaaliga o le fale, lea na faʻaaogaina e avea ma laumua mo sina taimi e Mustafa Kemal Atatürk ma le sui o le komiti, o fonotaga a le Sivas Congress na faia i le va o aso Setema 4th - 12th 1919. O le Historical Congress Hall ma le malolo ma le potu su'esu'e a Atatürk o lo'o tausia i tulaga sa i ai i aso na faia ai le fono.
I luga o le fogafale pito i luga, o le fale tele o loʻo i ai faʻamatalaga ma faʻasalalauga e faʻatatau i mea na tutupu i luma o le fono, Mustafa Kemal Atatürk sauniuniga; o le potu telekalafi o loʻo faʻavaeina ai fesoʻotaʻiga i lena taimi; o le hall lea e teu ai minute o le Sivas Congress; o pepa e aofia ai faʻamatalaga ma tala fou e fesoʻotaʻi ma le Anatolian Women Country Defense Association o lona nofoaga tutotonu na faʻatūina i Sivas ma le masini lomitusi lea na lolomi ai İrade - i Milliye Newspaper ma fale talimalo, o loʻo faʻaalia ai voluma o lenei nusipepa, o loʻo i ai.
Faʻamaumauga e fesoʻotaʻi ma faʻaiʻuga uma na faia i Sivas i le taimi ma le maeʻa ai o le Sivas Congress, le Maota o le Peresetene - le Atatürk Special Archive, le Faʻamaumauga Faʻapitoa a le Au Peresitene Sili, le Komisi o Talafaasolopito o le Militeri ma se faʻapipiʻi, o faʻataʻitaʻiga o pepa o loʻo i totonu o faʻamaumauga a le Atatürk Research Center Peresitenecy o loʻo faʻaalia i le falemataʻaga.
Le Atatürk Congress ma Ethnography Museum
O le Vaega o Galuega Ethnographic
O le fale, lea na fausia e le Sivas Kovana Memduh Pasha i le 1892, o se tasi lea o faʻataʻitaʻiga sili ona matagofie o le Late Ottoman Period civil architecture. O le fale e tolu fogafale ma o le lotoa i totonu ma maa o loʻo faʻaaogaina i ona itu i fafo, ae o mea laupapa e faʻaaogaina i totonu. O le fale, lea na faʻaaogaina e Mustafa Kemal Atatürk ma le sui o le komiti o se laumua ma o se Sultani i na aso, na maua ai se faʻamatalaga faʻasolopito ma le Sivas Congress na faia iina i le va o aso Setema 4th - 12th 1919.
O le fale, lea na faʻaaogaina o se aʻoga seia oʻo i le 1981, na tatalaina i tagata lautele e avea o se falemataaga i le 1990, ina ua maeʻa galuega toe faaleleia, faʻaaliga ma faʻatulagaina.
O le Maota Fono Faasolopito i le fogafale pito i luga, o le suʻesuʻega ma le potu malolo a Atatürk o loʻo tausia i tulaga sa i ai i aso o le Fono Aoao.
I luga o lenei fogafale o loʻo iai nofoaga o loʻo faʻaalia ai pepa eseese e faʻatatau i le Konekeresi.
O le fogafale pito i lalo o le fale ua fa'aagaga atoa mo galuega fa'alenu'u.
O le Vaega o Fana: O mea faigaluega eseese o taua e pei o pelu, pelu, ofutau, pulou, ufanafana, aufana, fana, fana, se fana fana o loo faaalia.
O le A. Turan Türkeroğlu (Hacı Beslen) Potu: O se nofoaga ese ua faʻaagaga mo Hacı Beslen i le falemataʻaga, o le na foaʻiina atu galuega faʻale-aganuʻu, tupe siliva, papatusi, o loʻo i ai i totonu o faʻataʻitaʻiga matagofie o calligraphy ma le aoina o laulau vali suauu i le falemataaga.
Le vaega o Kilim: O fa'ata'ita'iga o kilims ma fala tatalo na aoina mai Sivas ma ona si'osi'omaga o lo'o i totonu o lenei vaega. O loʻo faʻaalia foi iina le laupapa laupapa o le Divriği Kale Mosque i le 1180.
Le Potu Autu o Sivas: O le potu autu, lea na faʻafiafia ai malo i Sivas maota i le Vaitaimi o Ottoman, ua faʻatulagaina e pei ona i ai i aso anamua ma le ogaumu - faʻamafanafanaina, ie puipui teuteu, se fatafata, se faʻamaʻi, nofoa aluga ma ipu sherbet. O lo'o faia fo'i iinei le Fa'aaliga ma mannequins.
O galuega laupapa a le Divriği Ulu Mosque o loʻo faʻaalia foi i lenei vaega.
O le Vaega o Galuega Kopa: O fata tetele, ewers, cauldrons, canteens, taele tetele, apa, strainers, candelabrums faʻaaogaina i le olaga i aso uma i le vaitaimi o Ottoman faʻapea foʻi ma vaipuna, fua mamafa, loka ma tuʻituʻi faitotoa o loʻo aofia i lenei vaega.
O le Vaega o le Dervish Lodge Oloa: Fu'a, taua - to'i, skewers, pulu tatalo, moligao, zikr tatalo tatalo, topa, jingles, ma isi mea o loʻo faʻaalia iinei.
O Laei ma mea teuteu na faia e lima: O lavalava eseese e pei o solosolo, peleue pupuu, ma isi mea faʻapitoa i le itulagi o Sivas, fala tatalo, solo ma fusi o loʻo faʻaalia i totonu o potu e tolu. O lavalava i totonu o le faʻaaliga ogatotonu e tuʻuina atu i tagata asiasi ile mannequins.
O le lotoā ogatotonu o le falemata'aga ua fa'atulaga i foliga o se vaega kapeta. O kapeta a le itulagi o Sivas o loʻo faʻaalia i le faasologa o taimi.
O fa'amalama e sefulufa o lo'o tatala i lenei lotoā ma tu i luga o le alalaupapa ua liua i fa'aaliga ma seti kofe, mea teuteu siliva, tusitusiga ma calligraphy - galuega fa'atatau, tioata ma oloa poselana, moli o lo'o fa'aalia i nei fa'aaliga.
O le faʻamatalaga o loʻo faʻaalia ai le aso o le fausiaina o le fale ma le kapeta ata o Memduh Pasha, o le na fausia le fale, lalaga i Sivas i le 1904 (1322 i le kalena Islam) o se tasi o galuega taua i le falemataʻaga.
O totini Kangal, o kapeta aluga ufi na tuuina atu i le falemataaga e Prof. Dr. Şefik Dener o loʻo faʻaalia i se faʻaaliga ese. O Gürün shawls o lo'o fa'avaeina se vaega galue ese'ese i le falemata'aga.
