• Turchia
  • Arti è Cultura
  • Business
  • Investite
  • upinione
  • Sports
  • Pensamentu è Litteratura
  • Turchestanu
  • Monde
Giovedì, lugliu 16, 2026
  • Adelina
Turkey Tribune
  • Turchia
  • Monde
  • Business
  • Travel
  • upinione
  • Turchestanu
Nisun risultatu
View All Resultatu
  • Turchia
  • Monde
  • Business
  • Travel
  • upinione
  • Turchestanu
Nisun risultatu
View All Resultatu
Turkey Tribune
Nisun risultatu
View All Resultatu

Famiglia è urganizazione in a cultura di a miseria

Kamal WADHWA by Kamal WADHWA
Nuvembre 24, 2013
in Archive, upinione
Tempu di Lettura: 6 minuti di lettura
A A

A miseria ùn hè micca solu una cundizione ecunomica; hè una cundizione psicologica è ecunomica chì nasce in i paesi disgraziati chì sò vittimi di a negazione di beni è servizii materiali è suciali. I ragiuni chì cuntribuiscenu à a cultura di a miseria sò unichi in ogni paese è ogni sucetà.

Mentre u sviluppu ecunomicu pò purtà à un cambiamentu pusitivu in un paese determinatu, pò avè effetti negativi s'ellu hè replicatu in altrò. Dunque, ogni cultura di a miseria hè unica in certi modi è simile à altre culture in modi distinti.

Una caratteristica cumuna à tutti i pirsuni affettati da a miseria hè u fenomenu di a dipendenza. In più di a dependenza ecunomica, ci sò dependenzii psicologichi è suciali chì diminuiscenu significativamente a salute di l'urganizazione in a cultura di a miseria.

In i dipendenti, mentre chì u mutivu ecunomicu hè assai forte, a capacità di ottene a ricchezza ecunomica hè assente o arrestata in i primi stadi di a crescita di personalità. I dipendenti anu una forza ecunomica raramente forte chì cunfina cù l'anti-sociale. A mancanza di i mezi per fà ricchezza materiale, i dipendenti s'impegnanu in un cumpurtamentu predatori contr'à individui è entità indipendenti.

In a cultura di a miseria, un individuu singulu hè incaricatu di assicurà chì a famiglia hè ben curata è assicurata. Ddu individuu particulari hà da assumisce u pesu disgraziatu di sustene una famiglia.

I so dipendenti ùn ricunnoscenu mai i so travaglii è travaglii è in u tempu diventa un individuu senza faccia sempre alluntanatu da riunioni di famiglia è avvenimenti suciali perchè deve andà à travaglià.

Stu pane hè relegatu à un statutu suciale bassu è in u tempu diventa quasi un paria in a so famiglia. E sanzioni suciali ùn sò mai applicate à ellu perchè hè l'unicu membru chì guadagna ancu s'ellu ùn hè mai ricunnisciutu cum'è unu. Hè un travagliadore per eccellenza è si mantene cusì !

In a cultura di a miseria, l'indipendenza è l'iniziativa ùn sò mai incuraghjiti. Quasi tutti sò previsti per ubbidisce à e regule è e strette prescritte da l'anziani di a cumunità. In questa cultura i dipendenti diventanu indipindenti solu per difettu.

Questi dipindenti ùn anu micca altru opzione perchè i mezi ecunomichi di a famiglia pò esse in u puntu di depletion. Quandu i sistemi di supportu di a famiglia colapsanu per via di morte o disabilità, ci hè una furia pazza da i dipendenti per approprità l'assi di a famiglia restante.

A corsa di i dipendenti per accumulà ciò chì resta di a ricchezza di a famiglia hè spessu à u costu di privà i membri vechji è infirmi di a famiglia. Avà, cù l'appropriazione di a ricchezza di l'anziani, u dipendente hà i risorsi per fà una buttrega o una unità industriale.

Tuttavia, una vita passata in dipendenza ecunomica ùn pò micca esse cambiata da atti isolati di iniziativa individuale o imprenditorialità. Tutta a cultura di u dipendente è a so famiglia hà da passà un cambiamentu di mare per adattà à e circustanze cambiate.

Fundamentale per l'urganisazione in a cultura di a miseria hè a perdita di rispunsabilità chì hè generata trà i so membri. I dipendenti pensanu chì, postu chì ùn ci hè mai statu bisognu di affruntà alcuna famiglia o carichi suciali in u passatu, ùn ci hè micca bisognu di fà ancu in u presente.

Allora cumu i dipendenti sopravvive à a ruptura di a famiglia o à a perdita di u pane per a morte o a malatia? Simply si approprianu di l'assi di u difuntu di u pane di famiglia è persuaghjanu è ingannanu i vechji è infirmi membri di a famiglia per parte cù i soi.

L'assi appropritatu da i dipendenti sò poi investiti in imprese chì funzionanu solu nantu à u talentu è u geniu di i subordinati. Questi subordinati eranu una volta individui completamente indipendenti nantu à quale u pruprietariu si basa per a pianificazione, a creazione è a prufittuità di a so impresa.

In generale sottopagati, questi subordinati ùn anu micca veramente altre opzione di impiegu aperte per lagnà di l'avarizia di u capu. Questu hè un mudellu cumuni chì si trova in l'imprese chì operanu in e culture affettate da a miseria.

L'altri dipendenti ùn anu micca risorse sufficienti per inizià l'imprese. Si uniscenu à grandi corporazioni induve diventanu omi "sì". Questi individui si sforzanu di esse u più vicinu pussibule à a gestione o à i pruprietari invece di travaglià dura.

À u tempu, questi omi "sì" ponenu una minaccia per a cultura di l'urganizazione perchè ùn facenu micca un travagliu significativu chì hà valore per l'urganizazione. Certi sì omi sopravviveranu in l'urganisazione perchè anu ricursu à influenzà e rete.

L'altri pagheranu solu per avè un travagliu faciule in altrò per pudè evità u travagliu o assume a responsabilità. Quandu queste persone sò sottu à u scrutiniu di l'urganisazione è sò prubabilmente disciplinate, gravitanu à altre imprese chì utilizanu rete di influenza.

In l'urganisazione truvata in a cultura di a miseria, u meritu ùn conta; a parentela face, cum'è criteri cum'è a storia di famiglia di u candidatu di u travagliu prospective o e persone influenti chì cunnosci chì ponu aiutà l'urganizazione à ottene favore da u Statu.

Per d 'altra banda, i candidati à u travagliu chì finalmente ottennu un impiegu nantu à a basa di u so propiu meritu o qualificazioni sò datu un travagliu duru chì nimu hè dispostu à fà. In generale, sò lasciati fora di tuttu u travagliu esecutivu cum'è a decisione o a pianificazione finanziaria è i so inputs ùn sò mai ricunnisciuti.

À u tempu, tutti l'impiegati meritori di l'urganisazione sò ridotti à l'omi senza faccia o ingranaggi in una vasta macchina chì nimu ùn nota o ricunnosce. Perchè u meritu ùn hè micca ricumpinsatu in a cultura di a miseria, ùn ci hè micca innuvazione, nè pensamentu criativu eccettu l'idee humdrum di a ghjente media chì cuntrolla l'urganizazione. Ogni tentativu di "passà" cun un minimu sforzu o pensamentu.

Siccomu a pianificazione urganisazione hè minima o assente in a cultura di a miseria, ci sò grandi aspettative di u futuru per cumpensà sta lacuna. L'impiegati crèdenu chì d'una certa manera e cose funzionaranu perchè fundamentalmente a cultura di a miseria hè una cultura di dependenza.

L'aspettative irrealistiche è u desideriu di u pensamentu sò e parolle per a maiò parte di l'individui impiegati in l'urganizazione. Ci hè una tendenza à glurificà i so rializazioni ancu quandu sò insignificanti è insignificanti.

A salute di l'urganizazione si deteriora cum'è più è più impiegati piglianu voli di fantasia in u passatu. Sempre più dipendente sentenu chì, postu ch'elli avianu un passatu illustre, ùn ponu micca fallu ancu in u futuru.

Tutti sò cuntentati di a manera chì e cose sò è spessu indulge in l'auto-felicitazione per quella partitura. Ùn ci hè micca tentativu di ghjunghje à a realità perchè a ghjente hà campatu in una vita di fantasia è di sperenza contr'à a speranza.

Quandu e cose ùn viaghjanu micca cum'è previstu, ci hè una tendenza à evità a culpa è a rispunsabilità. Basta 'sfurtuna pura' o stranieri sò culpiti è ragiuni supernaturali sò cercati per ogni debacle.

Quandu l'urganizazione diventa ingestibile, e purghe di ogni dipartimentu sò realizate senza pietà. L'impiegati à u fondu di a ghjerarchia di l'urganizazione, chì travaglianu per mantene l'urganizazione viva è travagliendu, perde u so travagliu.

Hè osservatu chì l'impiegati in u fondu di a ghjerarchia urganisazione sò ancu i primi à sente l'effetti di ogni rimpiazzamentu o riurganizazione chì implica a perdita di l'impieghi. I più alti ùn sò mai sottumessi à alcuna scuperta perchè anu funzioni indeterminate è occupanu posti chì sò prutetti da i statuti di l'urganisazione.

In a cultura di l'urganisazione di miseria fallenu perchè ùn sò micca adattati per funziunà in una ecunumia di mercatu. Di genere, i pruprietarii anu da scopu di assicurà pusizioni di monopoliu o oligopoliu in u mercatu per evità u travagliu stressanti è a cumpetizione reale.

E perchè a pianificazione in l'urganizazione hè minima o rudimentale, a gestione vene cun ad hoc suluzioni chì ùn cumpensà micca un accostu più pianificatu. A fermezza in a decisione hè largamente assente è l'urganizazione simpricimenti cunfonda cù a so agenda problematica.

Quandu finalmente l'urganizazione si ferma cumpletamente per via di l'errori fatti da a gestione, i corruzioni è i pagamenti à l'autorità regulatori sò ricursu per cumprà tempu.

Ci hè una grande quantità di irrazionalità in l'urganisazione chì sò prisenti in a cultura di a miseria. L'astrologi, l'omi di diu è i soothsayers sò spessu cunsultati prima di piglià decisioni impurtanti. I capi di l'urganisazione andaranu per l'horoscopi cù u risultatu chì tutti i tavulini di u tempu raziunale è i schedari sò abbandunati - spessu cù risultati fatali.

Ancu quandu a scienza dice altrimenti, a ghjente visitarà i charlatani è i chiropratici, micca i veri medichi!

Una credenza diffusa sustene chì in qualchì modu queste pratiche irrazionali sò native è apprupriate mentre chì e soluzioni raziunali sò straniere, dunque suspettate. Ùn hè micca surprisante di nutà chì i quacks sò pagati più di i medichi legittimi; chì l'astrologi è l'omi diu cumandanu una prima di tariffu chè i psichiatri è i cunsiglieri di famiglia.

Siccomu ùn ci hè micca una filusufìa o un sistema di etica in a cultura di l'urganizazione, l'impiegati anu da esse sensibili à l'umore è i capricci di i superiori. U capu, ùn essendu rispunsevuli à nimu, deve esse ubbiditu è ​​idealizatu.

E so intenzioni ùn sò mai cunnisciute à alcun subordinatu. Allora ci deve esse una postura "aspittà, fighjate è vede" aduttatu da tutti quelli chì venenu in cuntattu cun ellu. Ancu quandu u patronu agisce per fiat, e so decisioni anu da esse rispettatu cum'è a verità di l'evangelu da i so subalterni.

Stu mudellu di cumpurtamentu percolate finu à ogni livellu gerarchicu di l'urganizazione. I superiori devenu esse idolizzati è i subordinati anu da amparà à calibre è anticipà i so prossimi muvimenti. A paralisi di l'urganisazione hè in u risultatu.

In casi eccezziunali, u patronu nominarà un forasteru per piglià u so postu per qualchì tempu per chì u stranieru pò esse culpèvule per i mali di l'urganisazione.

A matrice di miseria chì circundava tali urganisazioni ùn pò esse eliminata da iniezioni di aiuti ecunomichi massivi (cum'è certi economisti credi) o largesse à una scala americana. Pò cambià solu quandu tutte e soluzioni irrazionali anu fallutu a prova di l'applicabilità è tutti i canali d'aiutu supplementari sò esauriti.

Solu quandu l'ambienti societali chì circundanu l'urganizazione hè purtatu à i so ghjinochji per una esigenza ecunomica pura, pò esse una motivazione per cambià da l'internu. Altrimenti, l'urganisazioni anu da cuntinuà à falter - fà un passu avanti è falà dui daretu - finu à ch'elli sò regressi completamente in u passatu.

DA: L'autore di questu articulu hè un graduatu Honors in Letteratura da l'Università di Chicago. Hà studiatu ancu Sviluppu Ecunomicu è Amministrazione Pública à l'Università di Pittsburgh.

Pò esse cuntattatu à [email protected]

Tags: nutizie da Turchianutizie in Turchianutizie nantu à Turchianutizie turchiaTurchianutizie di turchiaTurchia Newstribuna di tacchino
Post Previous

L'omu Ombrella

Next Post

Turchia hà "longu caminu" per andà per u sistema di finanza islamicu

Kamal WADHWA

Kamal WADHWA

Next Post

Turchia hà "longu caminu" per andà per u sistema di finanza islamicu

Per piacè purtellu per unisce à discussione

Diventate un Columnist !

Sparte a vostra voce nantu à TT

  • Turchia
  • Arti è Cultura
  • Business
  • Investite
  • upinione
  • Sports
  • Pensamentu è Litteratura
  • Turchestanu
  • Monde
Turkey Tribune

© 2026 Turkey Tribune. Tutti i diritti riservati

Turkey Tribune - A Voce Internaziunale di a Turchia

  • Nantu à noi - CHG
  • li dittagli
  • Cuntatta ci
  • publicità
  • Scrive per noi
  • Libri Gratuiti

Follow Us

Benvenuta di ritornu!

Entra in u vostru contu quì sottu

Password dimenticata?

Ritruvà a vostra password

Scrivite u vostru nome d'utilizatore o l'indirizzu email per resettà a vostra password.

Log In
Nisun risultatu
View All Resultatu
  • Turchia
  • Arti è Cultura
  • Business
  • Investite
  • upinione
  • Sports
  • Pensamentu è Litteratura
  • Turchestanu
  • Monde

© 2026 Turkey Tribune. Tutti i diritti riservati

U vostru testu