U mondu entre in una nova era cù un mudellu di sviluppu ecunomicu diversu, verde, secondu u capu di un think tank ambientale. Se a Turchia ùn manca micca a nova era di a rivoluzione verde, hà bisognu urgente di furmulà una strategia di sviluppu durevule, secondu u prufessore Volkan Ediger di l'Università Kadir Has.
Turchia hà urgente bisognu di furmulà una strategia di sviluppu sustenibile, secondu u prufessore Volkan Ediger, u capu di u think tank di a Fundazione per l'Energia è u Clima (ENİVA).
U primu passu in a formulazione di sta strategia hè di avè una ricerca scientifica nantu à l'effetti di u cambiamentu climaticu in Turchia, postu chì i dati scientifichi esistenti nantu à u prublema sò assai limitati in Turchia, disse Ediger.
A sustenibilità hè u cuncettu chjave in u novu mudellu di sviluppu ecunomicu chì u mondu appruva, ma questu cuncettu hè intesu male in Turchia, secondu u capu ENİVA, chì hè unu di l'autori di un rapportu recente nantu à u cambiamentu climaticu è u sviluppu durevule in Turchia publicatu. da l'Università Kadir Has di Istanbul.
Chì ghjè u ritrattu essenziale quandu parlemu di l'effetti di u cambiamentu climaticu in Turchia ?
A stampa hè piuttostu squassata. Inseme cù i Stati Uniti, eramu l'unichi dui paesi chì ùn anu micca firmatu u protocolu di Kyoto, chì hà purtatu un impegnu per diminuisce l'emissioni di monossidu di carbonu di i paesi OCDE. Avemu diventatu un membru di l'OCDE micca per via di u nostru rendimentu ecunomicu, ma per ragioni geostrategiche. Dunque, avemu continuatu à ughjettà à quellu requisitu, argumentendu chì a nostra intensità energetica, chì hè u cunsumu energeticu tutale per dollaru di PIB, hè bassa in Turchia paragunate à l'altri paesi sviluppati. Avemu dumandatu esenzioni, dicendu chì u nostru cunsumu energeticu individuale hè un quartu di l'Europa è un settimu di i Stati Uniti. Questu hè statu accettatu solu dopu à longu negoziati, è in realtà u protocolu di Kyoto ùn hè più validu. Chì ci hà fattu perde assai tempu. Chì significa chì ùn pudemu micca acquistà sperienza è ùn pudemu micca esse istituzionalizati. In realtà, a nostra parte di l'emissioni totali di gas di serra hè attualmente assai bassa, à 0.9 per centu.
Dunque simu unu di i paesi chì inquinanu menu u mondu, malgradu u fattu chì avemu registratu un altu livellu di crescita cum'è a Cina.
Iè, ma u nostru livellu di crescita ùn hè micca paragunabile à a Cina in quantu à a dimensione di l'ecunumia. A parte di a Cina di emissioni di C02) hè di 28 per centu, mentre chì a parte di i Stati Uniti hè di 17 per centu. U nostru hè assai bassu, chì ci face pensà chì questu ùn hè micca cusì impurtante. Ma u ritmu per (aumentu di emissioni di CO2) hè assai veloce.
Questu significa chì u nostru putenziale di contaminazione di u mondu cresce assai rapidamente.
Hè propiu, perchè simu unu di i paesi cù a crescita più veloce di u cunsumu d'energia. Allora avemu urgente bisognu di istituziunalizà. Una unità integrata cù i ministeri di l'energia, di l'ambiente è di l'Affari Esteri deve esse stabilita, micca nantu à u cambiamentu climaticu ma piuttostu nantu à a sustenibilità. Ma prima di tuttu, avemu bisognu di i nostri scentifichi per travaglià nantu à u cambiamentu climaticu, per pruduce i nostri dati scientifichi. U cambiamentu climaticu ùn avarà micca i stessi effetti nantu à ogni paese, hè impurtante avè risultati da e nostre ricerche per chì i decisori pulitichi ponu travaglià nantu à questu.
Dite chì ci mancanu dati scientifichi in Turchia nantu à u cambiamentu climaticu?
Hè assai limitata. Unu di i primi rapporti hè statu emessu da una cummissione parlamentaria in April 2008. Finisce cù cunclusioni generale, cum'è dichjarà chì Turchia hè trà u gruppu risicatu. U documentu di a strategia naziunale di u cambiamentu climaticu di u 2010 face una riferenza à l'evaluazione di u panel intergovernamentale nantu à u cambiamentu climaticu (IPCC), chì mette a Turchia in a regione mediterranea chì seria trà e più affettate da u cambiamentu climaticu. Questu mostra chì ùn avemu mancu a nostra valutazione propria. U primu gruppu di travagliu di l'IPPC emetterà prestu u so rapportu. Ci sò 68 scientisti da i Stati Uniti, 28 da u Regnu Unitu, è 18 da a Cina. Di i 44 paesi rapprisentati in u gruppu, ci hè solu una persona da Turchia.
U statu hà bisognu urgente di affruntà stu prublema. U mondu hè nantu à una nova rivoluzione ecunomica, ci hè un novu mudellu di sviluppu ecunomicu è Turchia ùn deve micca mancatu. Qualchidunu chjamanu u sviluppu verde, certi chjamanu crescita verde. Pensu chì "sostenibilità" hè a megliu parolla per descriverà. A sustenibilità hè di risponde à i bisogni di u presente senza compromette a capacità di e generazioni future per risponde à i so bisogni. In questu cuncettu ci sò duie cose principali: una di elle hè chì l'interessu privatu, ma publicu, deve esse impurtante, è chì micca u presente, ma u futuru hè impurtante. Ma questu hè micca capitu in Turchia. Quandu si guarda à a traduzzione, pensu chì a parolla sbagliata hè aduprata.
A parolla turca mette l'enfasi in a "cuntinuità".
Di sicuru. Certi pirsuni in Turchia piglianu questu cum'è longevità. A mo cumpagnia hè stata stabilita in u 1865 hè stata quì per trè generazioni. Per altri significa l'ambiente; s'ellu hè una cumpagnia di l'ambiente, pensanu chì hè sustinibule. Tutti dui sò sbagliati.
Allora parlemu di u sviluppu energeticu sustinibili.
Un cumpunente deve esse l'efficienza energetica. Puderemu avè un 30 per centu supplementu di a generazione di energia se avemu da mette l'enfasi in l'efficienza. Un altru cumpunente hè di utilizà risorse domestiche. Questu hè assai impurtante per a Turchia perchè avemu impurtatu u 75 per centu di ciò chì cunsumemu ogni annu. Paghemu più di $ 60 miliardi à l'annu. Pruducemu solu un quartu di ciò chì cunsumemu ogni annu è questu hè troppu bassu, è hè l'ostaculu più impurtante in fronte à u sviluppu di Turchia. Avemu bisognu di mette l'accentu nantu à l'energia rinnuvevuli. Nantu à i carburanti fossili, u 93 per centu di l'impurtazioni dipendenu da u petroliu è u 98 per centu di l'impurtazioni dipendenu da u gasu. A risorsa energetica più grande chì avemu hè u lignite, ma ci sò prublemi tremendi cù questu. Malgradu i so svantaghji, questu hè l'unica fonte d'energia chì avemu, cusì avemu da aduprà è pruvate à risolve i prublemi cù a tecnulugia di carbone pulita.
Se guardemu à l'organigramma di u Ministeru di l'Energia, vedemu chì anu apertu una nova direzzione di l'energia rinnuvevuli in u 2011, cù quattru subdipartimenti: Energia rinnuvevule, efficienza energetica, e tecnulugia novi è u cambiamentu climaticu. Questu hè un passu in a direzione ghjusta, ancu s'ellu vulia ch'elli avianu chjamatu a direzzione di l'energia sustinibili.
Cumu vede a direzzione di queste subcategorie?
Quandu avemu vistu l'energia rinnuvevuli; vedemu chì u guvernu favurizeghja a generazione di l'electricità da fonti d'energia rinnuvevuli. U guvernu prumetti di cumprà l'electricità da i prezzi più alti s'ellu hè generatu da e rinnovabili, è u prezzu aumenta se a tecnulugia domestica hè aduprata. Se compramu a tecnulugia da altri paesi allora ùn hà micca sensu. Avemu successu in questu? Quandu avemu vistu i dati da 2008 à 2012 ùn ci hè micca una sola cumpagnia chì hà utilizatu a tecnulugia domestica.
Chì ci dice questu?
Ùn avemu micca successu à sviluppà a tecnulugia per l'energia rinnuvevule. Ùn avemu micca una industria domestica innovativa è imprenditoriale. Avemu stu prublema in tutti i settori. L'energia rinnuvevuli ùn hè certamente micca l'unica suluzione, ma ciò chì deve esse u mischju ghjustu hà bisognu di assai più studiu scientificu. Sfortunatamente, i ligami trà i pulitici in Turchia è u mondu di a scienza sò quasi inesistenti.
CHI È VOLKAN EDİGER?
Volkan Ş. Ediger hè graduatu da u Dipartimentu di Ingegneria Geologica di l'Università Tecnica di u Mediu Oriente (ODTÜ) in Ankara in 1976. In seguitu hà ricevutu un diploma di MS da a listessa università è un diploma di PhD da a Pennsylvania State University (PSU) cù summa cum laude.
L'esperienza industriale di Ediger hè stata guadagnata da participà, dirigendu è cunsiglià parechji prughjetti di R&D naziunali è internaziunali da 1977 à 1998 à u Centru di Ricerca di a Turkish Petroleum Corporation (TPAO).
Trà u 1998 è u 2010, era a prima persona à occupà u postu di novu criatu di u cunsigliu di l'energia di u presidente turcu, dendu l'uppurtunità di travaglià cù trè presidenti successivi.
Hè attualmente u capu di u Dipartimentu di Ingegneria di Sistemi Energetici in l'Università Kadir Has.
HDN



